Mircea Eliade – Nunta in cer

1. „ Am uitat demult gustul atator trupuri pe care le-am cunoscut. Asta se intampla aproape tuturor barbatilor: sa n-aiba amintiri calde, sa nu mai pastreze nimic din toata magia accea a dragostei fizice. Cred ca femeile uita mai greu. Treupurile lor pastreaza indelung prezenta barbatului pe care l-au iubit sau cunoscut candva. Dar se intampla in viata oricarui barbat un miracol de cateva clipe: intalnirea unei priviri, o sarutare, o atingere care nu se aseamana cu nimic din tot ceea ce a fost pana atunci. Parca ar incepe un fir nou, o desteptare in alta parte: patrundere misterioasa si totusi fireasca intr-un vazduh necunoscut. Nu prea stiu cum sa precizez toate acestea. Cred insa ca orice barbat simte, in acea clipa, ca se petrece ceva nou cu el, ceva maiestuos si straniu. Nu e numaidecat dragoste, nici emotie, nici trepidatie carnala. Atatea femei care ne uimesc prin nesfarsita lor voluptate si care nu ne reveleaza nici una din aceste clipe de spaima si pierdere de sine.”

2. „ Dar dragoste a avenit mai tarziu, dragostea a venit de-abia dupa ce vraja aceeas izbutise sa ne izoleze si sa ne topeasca unul intr-altul.”

3. „Asta mi se pare lucrul cel mai greu in contemplarea iubitei: sa stii cum sa ii privesti ochii. Uneori privirile noastre lovesc atat de nepriceput oglinda ochilor iubitei, incat o turbura, aburind-o. Sau si mai grav, fac ochii opaci, le da un luciu de teracota, de smalt colorat. Si sunt de asemenea priviri crancene, care smulg retina sau o patrund salbatic, sangerand-o, sau o intuneca. Daca as fi stiut sa privesc intr-un anumit fel ochii unei femei, viata mea intreaga ar fi fost altfel.”

4. „Prin ce miracol se transforma o intamplare in extaz si rapt, iar o intalnire in dragoste?”

5. „De obicei, dupa cea dintai intalnire cu o femeie, la inceputul unei legaturi, simteam aprig nevoia de a ramane cat mai repede singur, ca sa ma regasesc, sa-mi recapat luciditatea. Cred ca asta se intampla in general cu orice barbat in asemenea imprejurari. Fiecare dintre noi, descatusandu-se din farmecul celei dintai cunoasteri a femeii, isi cucereste singuratatea cu un gest brutal: fie aprinzandu-si o tigara, fie fredonand o arie sau incepand o conversatie oarecare sau pur si simplu plecand de langa ea.”

6. „rareori cred ca se degradeaza mai penibil un barbat ca intr-o criza absurda de gelozie. Fiecare dintre noi am cunoscut, fireste, chinuirle acestea fara sens, alimentate pana la extenuarea finala de cea mai dezlantuita si desfranata imaginatie.”

7. „Camaraderia intre un barbat si o femeie tanara este posibila numai daca amandoi sunt foarte inteligenti sau daca amandoi iubesc. Altminteri este o simpla tovarasie mai mult sau mai putin insipida, foarte putin interesanta sufleteste, sau o etapa preliminarie unei legaturi tot atat de putin interesante. Iar prietenia intre un barbat si o femeie tanara este de asemenea un mare cuvant, cu majuscula, daca nu e alimentata de inteligenta si sustinuta de dragostea pe care fiecare dintre ei o poarta altei persoane. Tovarasiile acelea agreabile si impure pe care le numim prietenii se rezuma de cele mai multe ori la vizite frecvente, la oarecare confidente si la o calda familiaritate. Mai sus nu razbat.”

8. „Revelatia unirii desavarsite aceasta e: te regasesti pe tine in clipa in care te pierzi. Dar nu-ti regasesti experienta ta cotidiana, profilul tau spiritual, asa cum se deseneaza in lumina tare a zilei, ci te simti fiinta desavarsita, totala, libera.”

9. „Cine nu stie, de altfel, ca in dragoste nici o certitudine nu e definitiva, ca lucrul acela elementar – sentimentul ca esti iubit – trebuie necontenit verificat, caci o singura indoiala, o singura greseala surpa totul in nebunie si dezgust.

posted by Tomata cu scufita

Ionel Teodoreanu – Lorelei

1. „Acesta era blestemul: singuratatea regasita in iubire, altfel decat in lupta vietii. Iubesti si ca sa nu mai fii singur, ca sa te insotesti. Dar iubind, te indragostesti de altcineva decat de omul plenar si real – trecut, prezent si viitor – pe care crezi ca-l ai prin gestul de cuprindere si insotire, al dragostei.”

2. „Cunosti o femeie, o vezi, o auzi, constatand o serie de calitati si defecte, distrat si in treacat, sau atent si cu dinadins, te deprinzi sa ramai „tu” in prezenta ei, adica spectator mai mult sau mai putin atras de spectacolul feminitatii ei, o critici mintal, o apreciezi uneori si o accepti treptat, afland cum e frumoasa, cum e desteapta sau cum e mediocra, avand surprize agreabile si dezamagiri suparatoare, pana cand intr-o zi, simti ca mai presus de aprecierea ta, femeia aceea a devenit un fel de secret intim, pe care-l stii numai tu. Bataia de inima pe care ti-o da acest secret te face sa respiri adanc propriul tau suflet in care au aparut arome mai misterioase decat cele aduse de sevele pamantului. Intinzi bratele spre primavara lor. Iubesti. Si femeia de mult cunoscuta iti pare noua, din clipa in care ai intalnit-o. Te miri ca n-ai vazut de atunci ceea ce abia acum descoperi intr-o evidenta edenica. E o mirare intensa ca geniul, oricat ar fi de plat ceea ce ii urmeaza. Secunda acestei mirari hraneste cu luciferi pe poeti si cu cea mai virulenta toxina pe oamenii obisnuiti.”

3. „ – Cum pot trai oamenii fara dragoste?

– Ma intreb si eu… Se vede ca de-asta-s asa multi fumatori.”

4. „Rasul devenit tacere e simptomul sigur al batranetii, intelepciunii sau resemnarii.”

5. „ Esti prea sigur, si pe drept, de iubirea ei. De asta o neglijezi. Daca ai fi avut binecuvantatul ghinion ca doamna Luli sa fie cocheta, sa te nelinisteasca, sa te faca gelos, te asigur ca manuscrisele se consolau cu praful. Dar doamna Luli e o certitudine absoluta.”

posted by Tomata cu scufita

6. “Condiţia dragostei este să caute, nu să descopere, să vrea să ştie, fără să afle, să fie ritmul unei continue mişcări spre un orizont mereu văzut, dar mereu îndepărtat.”

7. “Anii mei tineri au sunat a cântec dar am trecut pe lângă el cu dragostea de mână.”

8. “Suntem două libertăţi. Dragostea noastră nu e umilinţă, e o mândrie. Nu vreau să te copleşesc, să-ţi limitez viaţa numai la mine. N-aş avea nici o bucurie să am alături de mine un prizonier. Nu-ţi cer decât dragostea ta. Aceea e a mea si numai a mea. N-o împart cu nimeni. Aşa cum nici tu nu vei împărţi cu nimeni dragostea mea. Dar dincolo de dragoste eşti liber a trăi cum vrei.”

9. “Ştii să asculţi? Auzi vântul la fereastră? Auzi păsările care pleacă şi se întorc, ducând şi aducând primăvara? Ştii ce-i nostalgia? Priveşti uneori pe fereastră fără să vezi nimic? Sunt pe acolo şi într-acele, fără fiinţă, o apropiere şi o îndepărtare în preajma ta. Gândeşte-te la mine ca la o stea desprinsă din tine şi dusă în întunericul fără fund.”

10 “Dac-ar fi fost să trec printr-o pădure cu lupi ca să ajung până la tine, aş fi ajuns cu zdrenţele tinereţii mele sfâşiate, dându-ţi ultima ei picătură. De ar fi fost să trec prin ierburi cu şerpi ca să ajung până la tine, cu tălpile goale aş fi călcat pe şuierul morţii mele, aducându-ţi-o să-i închizi ochii. Dar la poarta casei tale veghează dragostea – şi mi-am tras paşii înapoi ca la ieşirea cu icoană din biserică. Cânt răguşit pe sub ferestrele casei tale, cum cântă copiii italieni pe străzile oraşelor noastre, în mizeria frumuseţii lor cu ochi mediteranieni. Cânt cu mâna întinsă sub cer, ca odinioară cei neîmpăcaţi la răspântii de drum: Ascultaţi, voi toţi, bucuria şi durerea mea.”

11. “Pe harfa răsturnată a ierburilor tale ,vară,trupul şi sufletul meu sunt începutul unui mare cîntec şi tremurul mîinii care-l caută.”

12. “Totul ne desparte pe tine şi pe mine distanţa, oamenii,viaţa şi poate şi destinul.Ţi-aduci aminte?Ca să-l cunoască pe Cezar, Cleopatra însoţită de un singur credincios a trecut marea cu barca înfruntând-o, s-a lăsat înfăşurată într-un sac ordinar şi dusă pe umeri până în palatul lui Cezar fără ca nimeni să-şi închipuie că într-un ţol purtat pe umeri regina Egiptului vine să-l vadă pe Cezar.
Iată ce-ţi aduce scrisoarea mea.Nu mă tem nici de zâmbetul tău.Deci nu mă tem de nimic.Sunt ceea ce-i dincolo de fereastra odăii tale:depărtarea. Sunt cea mai mică fată a lumii între rândunelele ei fiindcă mă înfăşor în întregul ei necunoscut. Privirea ta nu mă va găsi nicăieri.Amintirea ta nu are unde să mă afle.Glasul tău nu poate să mă strige şi nu ştie unde. Sunt între cele patru zări răspântia lor.
Cu zece ani în urmă ţi-aş fi spus “cu-cu”.Dar sufletul meu şi-a pierdut glasul copilăriei.”

Contributie Sylvia

Choderlos de Laclos – Legaturi primejdioase

1. „O ocazie pierduta se regaseste, in timp ce un pas gresit nu-l poti intoarce niciodata.”

2. „Dragostea stie mai bine sa se arate decat stie indiferenta sa o inlature.”

3. „Prietenia duioasa, increderea binefacatoare si singura fara rezerve, durerile alinate, placerile sporite, speranta incantatoare, amintirile dragi, unde le putem afla daca nu in iubire.”

4. „Asa sunt barbatii! Toti deopotriva de ticalosi in planurile lor numesc onestitate slabiciunile pe care le dovedesc cand e toare, vorba sa le execute.”

5. „Unde nu-i aiureala, nu e pasiune – acesta e motivul pentru care femeile le sunt superioare barbatilor in scrisorile de dragoste.”

6. „Nu tremura nimeni langa omul pe care il stimeaza; mai cu seama, nimeni nu indeparteaza de la sine pe acela pe care-l considera vrednic de oarecare prietenie; te temi si fugi numai de omul primejdios.”

7. „Dragostea e un sentiment de sine statator, pe care prudenta paote sa il evite, dar nu sa-l infranga; si care din moment ce s-a nascut, nu mai moare decat de propria lui moarte, sau din lipsa totala de speranta.”

8. „Barbatul se bucura de fericirea pe care o simte, pe cand femeia de aceea pe care o procura. Bucuria unuia vine de la implinirea dorintelor, a celuilat de la trezirea lor. A placea nu este pentru el decat un mijloc de succes, in vreme ce pentru ea e insusi succesul.”

9. „Farmecul pe care credem ca il gasim in ceilalti nu exista decat in noi; si numai dragostea infrumuseteaza atat de mult fiinta iubita.”

10. „Uneori nenorocirea atinge o treapta cand prietenia insasi nme sporeste durerile si nu le mai poate lecui. Cand ranile sunt mortale, orice ajutor devine un act de cruzime.”

11. „Cand o femeie ocheste in inima altei femei, mai totdeauna nimereste locul sensibil si rana e fara leac.”

 posted by Tomata cu scufita.

Tristan si Isolda

Despre dragoste

 

1. “Ca să te joci de-a dragostea trebuie să ştii mai întâi să te joci de-a războiul, întrecere compusă din două îndemânări: să ştii să învingi fără aroganţă, adică fără să-ţi trâmbiţezi victoria, şi să ştii să pierzi fără umilinţă, adică fără a-ţi pleca fruntea”

L. d’Ambra

 

2. “Este dureros să­ nu mai fii iubit atunci când iubeşti, dar este incomparabil mai dureros să fii iubit atunci când nu mai iubeşti.”

G. Courteline

 

3. “Iubirea adevărată este asemenea fantomelor: toţi vorbesc despre ea, dar puţini au văzut-o.”

La Rochefoucauld

 

4. “A iubi nu înseamnă a se privi unul pe celălalt, ci a privi împreună în aceeaşi direcţie”

Saint-Exupéry

 

5. “Dragostea începe acolo unde începe eternitatea.”

M. de Abreu

 

6. “A iubi şi a fi iubit, iată taina fericirii.”

Bossuet

7. “Fericirea în dragoste este o stare anormală”

M. Proust

8. “Iubirea îndură mai uşor absenţa sau moartea decât îndoiala sau trădarea.”

A. Maurois

9. “Dragostea e ca focul, dacă nu este alimentată, se stinge.”

M. Lermantov

10. “Libertatea absolută se câştig­ă prin dragoste. Căci doar dragostea îl eliberează pe om de natura sa, alungând fiara şi demonul.”

M. Eliade

11. “Libertatea de a iubi nu este mai puţin sfântă decât libertatea de a gândi.”

V.Hugo

12. “Totul trece, dar dragostea nu trece niciodată, totul te va părăsi, în afară de lucrurile iubite care sunt în tine.”

G. Skovoroda

13. “Forţa supremă a artei şi a dragostei este de a ne impune să epuizăm ceea ce este în ele inepuizabil.”

A. Malraux

14. “Acele neînsemnate lucruri care au atâta valoare: virtutea şi dragostea sunt nişte cuvinte fără viaţă; dar imaginea lor îţi face plăcere.”

U. Foscolo

Posted by Cory

 

Martin Page – M-am hotarat sa devin prost

1. „Teoria mea … teoria mea este ca e mai bine sa mori cata vreme nu ti-a luat viata totul. Trebuie sa pastrezi munitii, energie pentru moarte si sa nu ajungi acolo complet golit, ca batranii astia acriti si nefericiti.”

2. „Exista o cenzura impotriva sinuciderii. Politica, religioasa, sociala, chiar si naturala, caci doamnei Naturi nu-i place ca cineva sa-si aroge drepturi in privinta ei, vrea sa ne tina in lesa pana la capat, vrea sa hotarasca in locul nostru. Cine hotareste moartea oamenilor? Am delegat aceasta libertate suprema bolii, accidentelor, crimei. Asta se numeste hazard. Dar e fals. Acest hazard este vointa subtila a societatii care incet-incet ne otraveste prin poluare, ne masacreaza prin razboaie si accidente… societatea hotareste astfel data mortii noastre prin calitatea alimentatiei, periculozitatea ambientului cotidian, a conditiilor noastre de munca si de viata. Noi nu alegem sa traim, nu ne alegem limba, tara, epoca, gusturile, nu ne alegem viata. Singura libertate este moartea; a fi liber inseamna sa mori.”

3. „Daca va aflati aici este pentru ca, si voi, aveti fara indoiala cancere organice sau cancere la suflet, tumori sentimentale, leucemii amoroase si metastaze sociale care va rod. Si ele sunt cele care ne dicteaza optiunea, cu mult inainte de orice idee mareata despre libertatea noastra. Sa fim sinceri: daca am fi sanatosi, daca am fi iubiti asa cum meritam, luati in seama, cu un loc bun la soare, in societate, sunt sigura ca aceasta sala ar fi goala.”

4. „Cei care cred ca inteligenta are vreo noblete, cu siguranta ca n-au destula pentru a-si da seama ca nu e decat un blestem.”

5. „Inteligenta este un rateu al evolutiei . Imi imaginez perfect, pe vremea primilor oameni preistorici, in sanul unui mic trib, toti copiii alergand prin hatisuri, fugarind soparle, culegand fructe pentru cina; treptat, in contact cu adultii, invatand sa devina barbati si femei desavarsiti: vanatori, culegatori, pescari, tabacari… dar, privind mai atent viata acestui trib, observ ca unii copii nu participa la activitatile grupului: raman asezati langa foc, la adapost, in interiorul pesterii. Ei nu vor sti niciodata sa se apere in fata tigrilor cu dinti de sabie, nici sa vaneze; lasati singuri, nu ar supravietui nici o singura noapte. Daca isi petrec zilele nefacand nimic, nu e din lene, nu, si-ar dori sa zburde cu camarazii lor, dar nu pot. Natura aducandu-i pe lume, a dat un rateu.”

6. „A incerca sa intelegi este o sinucidere sociala, inseamna sa nu mai gusti viata fara sa te simti, in pofida vointei tale ca o pasare de prada si totodata devoratoare de cadravre, care isi sfarteca obiectele de studiu. De multe ori, ucizi ceea ce vrei sa intelegi, caci, asemeni medicului ucenic, nu exista cunoastere adevarata fara disectie: descoperi venele si circulatia sangelui, organizarea scheletului, nervii, functionarea intima a corpului.”

7. „Pentru a traduce acest lucru in limbaj matematic, discutiile pe baza de generalitati sunt adunari, operatii simple, care, prin caracterul lor evident, te fac sa crezi in pertinenta lor. In vreme ce o discutie serioasa ar semana mai degraba cu o serie de inecuatii cu mai multe necunoscute de integrale si de jonglari cu numere complexe.”

8. „Iti propun sa le inlocuim cu partide din alt joc, pe care l-am descoperit datorita vecinilor mei. Se cheama Monopoly. Scopul jocului e simplu: trebuie sa castigi bani, sa fii abi;l, sa te comporti ca un bun capitalist imbecil. Este fascinant. O virtute a acestui joc este ca el ar trebui sa ma invete, si poate chiar sa ma converteasca, prin latura sa ludica, la morala liberala. Voi adera la ceea ce astazi condamn, ca un simplu joc, fara sa ma preocupe consecintele chiriilor mult prea mari care arunca atatea familii in strada.”

9. „Faptul de-a fi idiot aduce mult mai multa placere decat acela de-a trai sub jugul inteligentei. Asa esti mult mai fericit, e cert. Nu va trebui sa pastrez sensul prostiei, ci elementele benefice care inoata prin ea ca niste oligo-elemente: fericirea, o anumita detasare, capacitatea de a nu suferi de empatia mea, o lejeritate in viata, in spirit. Lipsa de griji!”

10. „Cum publicitarea era o lezare a libertatii, o lovitura de stat aplicata consumatorului, imaginarului si inconstientului acestuia, isi facuse un caiet cu numele tuturor marcilor si produselor care participau la acest razboi psihologic, si nu le accepta in cosul lui de cumparaturi.”

11. „Viata este un animal care se hraneste cu cecuri si cu carti de credit.”

12. „Cand constati ca esti unul dintre putinii care mai respecta niste principii morale in raporturile umane, poate fi tentant sa cazi in amoralitate, nu din convingere sau de placere, ci pur si simplu pentru a nu mai suferi, caci nu exista durere mai mare decat sa fie un inger in iad, in timp ce un diavol este oriunde la el acasa.”

13. „Banii, succesul, integrarea intr-un mediu recunoscut ca avand baze solide, toti acesti factori contribuie la o economisire de sine. Nu mai ai nevoie sa te gandesti la dorintele tale, la morala ta, la actele tale, la prietenii tai, la viata ta, nu mai ai nevoie sa intelegi, sa cauti: mediul iti ofera toate astea la cheie.”

14. „Fiintele umane seamana frapant de mult cu automobilele lor. Unii au o viata fara optiuni, care doar merge, nu prinde viteza prea mare, caleaza si are deseori nevoie de reparatii; este o viata in partea de jos a gamei, putin solida, care nu-si protejeaza ocupantii in caz de acccident. Alte vieti au toate optiunile posibile: banii, dragostea, frumusetea, sanatatea, prietenia, succesul, precum airbag-ul, ABS-ul, scaunele tapisate cu piele, servo-directia, motorul cu 16 supape si aerul conditionat.”

15. „Pentru cei care sunt perfect integrati in societate nu exista decat un singur anotimp, o vara vesnica, care le bronzeaza spiritul sub un soare care nu apune peste somnul lor: au vise in care nu e niciodata noapte.”

16. „- De ce nu mai ai prieteni?

- Au mucegait. Nu remarcasem ca au o data de expirare. Trebuie sa fii atent la asta. Prietenii mei au inceput sa aiba urme de putregai, pete verzi destul de scarboase. Ceea ce spuneau incepea sa miroase rau.”

17. „Teoria mea este ca poti sa intelegi si poti sa judeci. Judecam tocmai pentru a ne proteja, fiindca pe noi cine incearca sa ne inteleaga? Cine ii intelege pe cei care incearca sa inteleaga?”

Recenzie M-am hotarat sa devin prost

Oscar Wilde – Dorian Gray

1.”Oamenii cunsoc preţul fiecărui lucru, şi valoarea nici unuia.”

2.”Viaţa înseamnă responsabilitate morală, solidaritate umană.”

3.”Ştiinţa şi arta nu pot avea nimic comun cu etica.”

4.”Scopul vieţii este autodezvoltarea.”

5.”Singura cale de a scăpa de ispită este să i te supui.”

6.”Numai simţurile pot lecui sufletul.”

7.”Frumuseţea este o formă a geniului.”

8.”Floarea de mac simbolizează uitarea. Narcisele simbolizează moartea.”

9.”A fi bun înseamnă a te afla în armonie cu tine însuţi.”

10.”La temelia oricărui optimism se află întotdeauna spaima pură.”

11.”A fi îndrăgostit înseamnă a te întrece pe tine însuţi.”

12.”Când o femeie se mărită din nou o face numai fiindcă si-a detestat bărbatul dintâi. Bărbatul care se însoară din nou, se însoară fiindcă şi-a adorat prima nevastă. Femeile îşi încearcă norocul, bărbaţii şi-l pun în primejdie.”

13.”De fiecare dată când iubim este singura oară când am iubit vreodată.”

posted by Cory

Nikos Kazantzakis – Zorba Grecul

1. “Zorba asta era omul pe care-l cautam de atata amar de vreme fara sa-l gasesc. O inima vie, o imensa gura lacoma, un suflet mare in stare bruta.”

2. “Nenumarate sunt bucuriile acestei lumi – femeile, fructele, ideile. Dar sa strabati o mare ca asta, pe-o toamna blanda, soptind numele fiecarei insule, cred ca nu exista bucurie care sa cufunde mai mult sufletul omului in paradis.”

3. “Femeile se ingalbenisera mai tare ca lamaile. Depusesera armele – farduri, corsaje, ace de par, piepteni.”

4. “Asta se cheama sa fii barbat: Libertate!”

5. “Te repezi la un om care nu ti-a facut nimic, il musti, ii tai nasu’, ii smulgi urechile, ii spinteci burta si toate astea chemandu-l pe Dumnezeu intr-ajutor. Cu alte cuvinte, il poftesti si pe El sa taie nasuri si urechi si sa spintece burti.”

6. “Cat de voluptoase si incarcate de tristete sunt aceste ore de ploaie fina! In minte ti se redesteapta toate amintirile amare, ingropate-n suflet – despartiri de prieteni, zambete de femei care s-au stins, sperante ce si-au pierdut aripile ca niste fluturi din care n-a ramas decat viermele. Si acest vierme s-a asezat pe frunzele sufletului meu si le roade.”

7. “Exista tot atatea fericiri cate soiuri de oameni sunt.”

8. “Cand o femeie te cheama sa imparti culcusul cu ea, tinere, si nu te duci, sufletul tau e pierdut! Femeia aceea va ofta in ziua marii judecati, si oftatul acela, oricine-ai fi tu si oricate fapte bune ai fi savarsit, te va pravali in iad!”

9. “Cine a creat oare acest labirint al nesigurantei, acest templu al trufiei, acest urcior de pacate, acest ogor semanat cu mii de viclesuguri, aceasta poarta a iadului, acest cos plin pana la refuz de siretlicuri, aceasta otrava care aduce cu mierea, acest lant care ii tine pe muritori inlantuiti de pamant: femeia?”

10. “Mi-am amintit de o dimineata in care am descoperit gogoasa unui vierme de matase in scorbura unui copac, in clipa cand fluturele sfarma invelisul si se pregatea sa iasa. Am asteptat o buna bucata de timp, dar prea intarzia sa iasa si eram grabit. Enervat, m-am aplecat si am inceput sa il incalzesc cu rasuflarea mea. Il incalzeam nerabdator si minunea a inceput sa se infiripe sub ochii mei, intr-un ritm mai rapid decat al naturii. Invelisul s-a desfacut, fluturele a iesit tarandu-se, si n-am sa uit niciodata dezgustul de care am fost cuprins atunci: aripile ii erau inca lipite si se chinuia zbatandu-se cu tot trupusorul lui sa si le desfaca. Aplecat asupra lui, il ajutam cu rasuflarea mea. In zadar. O rabdatoare maturatie era necesara, si desfacerea aripilor trebuia sa se faca incet, la soare, acum era prea tarziu. Rasuflarea mea obligase fluturele sa se iveasca, mototolit inainte de soroc. Se zbatea disperat si dupa cateva secunde mi-a murit in palma. Cred ca acel mic cadavru e cea mai mare greutate pe care o am pe constiinta. Pentru ca azi inteleg foarte bine, fortarea marilor legi e un pacat de moarte. In treburi din astea nu trebuie sa ne grabim, sa fim nerabdatori, ci sa urmam cu incredere ritualul vesnic. Ah! daca acel fluturas ar putea sa imi zboare mereu pe dinainte si sa imi indice calea.”

11. “Asta le face pe muieri sa isi piarda capul, e bine s-o stii pentru cazul cand ti se va infatisa vreodata prilejul; sa simti ca arzi pe dinauntru, dar ca nu le atingi, si ferita sfantul, nici cu un deget.”

12. “Ziua e pentru munca. Ziua e barbat. Noaptea e pentru benchetuiala. Noaptea e femeie.”

13. “Tot ce e bun in lumea asta e nascocit de diavol: muierile frumoase, primavara, purcelul prajit, vinul, in toate astea e mana Diavolului. In vreme ce bunul Dumnezeu i-a facut pe calugari, posturile, ceaiul de musetel si muierile urate, pfui!”

14. “Pentru ca se face treaba pe jumatate, ca-si spun oamenii oful pe jumatate, ca-s pacatosi si cinstiti pe jumatate, de-aia e lumea in starea jalnica in care e acum. Mergi pana la capat, loveste cu putere, nu-ti fie teama si vei birui. Bunul Dumnezeu ii e de o suta de ori mai scarba de o jumatate de drac decat de un drac si jumatate.”

15. “Iata un barbat in adevaratul inteles al cuvantului. Un barbat cu sange cald si oase zdravene care cand sufera, lasa sa ii curga lacrimi groase pe obraz, cand e fericit nu-si altereaza bucuria trecand-o prin sita fina a metafizicii.”

16. “Nu mi-e rusine sa plang, nu, dar numai in fata barbatilor. Noi, barbatii, formam un fel de gasca, nu-i asa? Nu-i rusine. Dar de fata cu muierile trebuie sa te arati totdeauna viteaz. Altfel, daca ne apucam si noi sa miorlaim, ce-o sa se aleaga de nefericitele astea? Are sa vie sfarsitul lumii.”

17. “Pe bunul Dumnezeu, vezi tu, nici cele sapte caturi ale cerului, nici cele sapte caturi ale pamantului nu-l pot curpinde. Dar inima omului il cuprinde. Asa incat ia seama, Alexis, sa nu ranesti niciodata inima omului.”

18. “Jupane, striga el, am multe lucruri sa iti spun, n-am iubit pe nimeni niciodata cum te iubesc pe tine, am multe lucruri sa iti spun, dar cu limba nu izbutesc. Asa ca o sa le dansez! Da-te la o parte, sa nu te calc in picioare! Inainte! Hop! hop!”

19. “Dupa vreo sase-sapte luni,am primit o ilustrata din Romania, infatisand o femeie planturoasa, decoltata:”Mai traiesc, mananc mamaliga, beau bere, lucrez la puturile de Petrol, sunt murdat, put ca un sobolan din canalul de scurgere. Dar ce-are a face? Se afla aici din belsug tot ce inima si burta isi poate dori. Un adevarat rai pentru niste batrani pehlivani ca mine. Ma intelegi, jupane: trai bun, gaini si puiculite pe deasupra, slava Domnului! Te imbratisez prieteneste, Alexis Zorba, sobolan din canalul de scurgere.”

Recenzie Zorba Grecul